Adaptarea producției la condițiile de piață
Produci cât se vinde, nu cât poate utilajul
Planul de producție sau de cultură pornește de la ce ai unde vinde, nu de la capacitatea disponibilă. Ce produci fără destinație devine pierdere înainte să iasă din unitate.
De ce contează
La producție, risipa nu apare la final, ci la decizia de la început. Un lot fără cumpărător e pierdut din ziua în care a fost programat, iar niciun depozit nu-l salvează.
Cum se face
- 1Pornește de la contracte, nu de la capacitateCe e vândut înainte de a fi produs nu se aruncă. Programează întâi cantitățile contractate, apoi decide dacă mai produci pe stoc.
- 2Ține un istoric pe sezonCe s-a vândut, când, la ce preț, cât a rămas. Doi ani de istoric bat orice intuiție despre „cum merge piața".
- 3Diversifică destinația, nu doar producțiaAcelași produs cu două canale de desfacere e mai sigur decât două produse cu câte unul. Un canal pierdut fără alternativă înseamnă lot întreg pe stoc.
- 4La producția primară, leagă planul de cultură de piațăSoiul, calibrul și momentul recoltării se aleg după ce cere cumpărătorul. Un calibru pe care nu-l ia nimeni e pierdere programată de la semănat.
- 5Revizuiește la mijloc de sezonDacă cererea s-a mișcat, ajustează ce mai e de ajustat. O decizie luată în ianuarie și nerevizuită în iunie e o presupunere veche de șase luni.
Cine face ce
| Persoană | Ce face concret |
|---|---|
| Administrator | Contractează înainte de a programa producția |
| Responsabil producție | Programează după contracte și istoric |
| Vânzări | Semnalează schimbările de cerere din timp, nu la final de sezon |
Greșeli care anulează efortul
Se produce pe capacitate, ca utilajul să nu stea. Se contează pe un singur cumpărător. Planul de cultură se face după ce s-a semănat anul trecut. Nu se ține istoric, deci fiecare sezon începe de la zero.
Verificarea scurtă
- Producția programată are destinație contractată
- Istoricul sezonului trecut a fost consultat
- Există cel puțin un canal alternativ de desfacere
- Revizuirea de mijloc de sezon e făcută
Trasabilitatea, în aceeași măsură
Textul pentru producția primară pune trasabilitatea lângă adaptarea la piață. Nu e întâmplător: fără să știi ce lot a mers unde, nu poți afla ce s-a vândut bine și ce a rămas, deci nu poți adapta nimic anul următor.
Produsele refuzate estetic
O parte din producția care nu se vinde nu e nevândută pentru că nu e bună, ci pentru că nu arată standard. Pentru acelea există o măsură proprie, de redistribuire — merită citită împreună cu aceasta.
Întrebări frecvente
- Cum adaptez producția la piață, concret?
- Programând întâi cantitățile contractate, ținând istoric pe sezon și alegând soiul sau sortimentul după ce cere efectiv cumpărătorul.
- Se aplică și fermelor?
- Da. La producția primară, măsura include explicit planul de cultură făcut în funcție de piața de desfacere și asigurarea trasabilității.
Temeiul
- Adaptarea producției la condițiile de piață, cerere-ofertă — art. 3 alin. (3) lit. e) din norme, pentru prelucrare și procesare.
- Adaptarea producției la condițiile de piață, asigurarea trasabilității și planul de cultură în funcție de piața de desfacere — art. 3 alin. (2) lit. e) din norme, pentru producția primară.
Se aplică la: Producție primară · Prelucrare și procesare. Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată, cu normele metodologice aprobate prin HG nr. 51/2019, înlocuite prin HG nr. 955/2024. Hotărârea Guvernului nr. 955 din 8 august 2024, Monitorul Oficial nr. 816 din 14 august 2024. Conținut revizuit la 2026-08-18.
Fișa se prinde la procesul-verbal
Procesul-verbal listează temele discutate; fișa arată ce s-a discutat efectiv la fiecare. Împreună, dovedesc că instruirea a avut suport, nu doar titluri.