Întrebări frecvente despre risipa alimentară

Toți operatorii economici din lanțul agroalimentar: producție primară, prelucrare și procesare, depozitare, distribuție și comercializare, plus industria hotelieră și serviciile de alimentație publică. Legea nu prevede un prag de mărime pentru obligațiile de bază, conform art. 2 din Legea nr. 217/2016.

Da. Obligația de a întocmi planul anual nu depinde de cantitatea de alimente pe care o pierzi: art. 2 alin. (4) din Legea nr. 217/2016 nu prevede nici un prag de tonaj, nici unul de cifră de afaceri. Planul descrie măsurile pe care le aplici ca să previi risipa, iar el se cere chiar dacă rezultatul e „aproape nimic aruncat”. O unitate cu pierderi mici are, de regulă, cel mai simplu plan de completat.

Da. Obligațiile se aplică indiferent de forma de organizare și de mărimea afacerii. O întreprindere individuală care operează o brutărie are aceleași obligații de bază, adică măsuri de prevenire, plan anual și publicarea lui, ca o societate cu mai multe puncte de lucru.

După operațiunea pe care o desfășori efectiv cu alimentul, nu după denumirea firmei sau codul CAEN. Dacă cultivi sau crești, ești în producție primară; dacă transformi, în prelucrare și procesare; dacă stochezi sau vinzi, în depozitare-distribuție-comercializare; dacă prepari și servești, în alimentație publică.

Te raportezi la fiecare verigă în care activezi și alegi măsuri din fiecare listă aplicabilă. Un magazin cu bucătărie proprie, de exemplu, se uită atât la lista pentru comercializare, cât și la cea pentru alimentație publică.

Minimum două măsuri de prevenire din lista de la art. 3 alin. (5) din norme, un plan anual semnat și publicat pe pagina proprie de internet, încărcat pe platforma națională până la 31 martie.

Nu de obligații. Exceptarea pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici acoperă doar art. 2 alin. (4) din lege; publicarea și încărcarea rămân sancționabile cu 10.000 – 40.000 lei.

Minimum două, implementate efectiv. Pragul este condiție și pentru a putea dispune neutralizarea deșeurilor alimentare, conform art. 2 alin. (3) din lege.

Minimum două măsuri de prevenire din lista de la art. 3 alin. (4) din norme, un plan anual semnat și publicat pe pagina proprie de internet, încărcat pe platforma națională până la 31 martie.

Minimum două măsuri de prevenire din lista de la art. 3 alin. (3) din norme, un plan anual semnat și publicat pe pagina proprie de internet, încărcat pe platforma națională până la 31 martie.

Minimum două măsuri de prevenire din lista de la art. 3 alin. (2) din norme, un plan anual semnat și publicat pe pagina proprie de internet, încărcat pe platforma națională până la 31 martie.

Da. Legea se aplică tuturor operatorilor din sectorul agroalimentar, indiferent de mărime. Ce diferă este lista de măsuri aplicabilă, care depinde de veriga în care te afli.

Ambele. Se aplică lista fiecărei verigi atinse: prelucrare și procesare pentru producție, respectiv depozitare, distribuție și comercializare pentru vânzare.

Dacă servești pentru consum la fața locului, da — și atunci ți se aplică și obligația privind mențiunea din meniu, din lista de la art. 3 alin. (5) din norme.

Minimum două, aplicate efectiv. Este și condiția prealabilă pentru a putea dispune neutralizarea deșeurilor generate, conform art. 9 din normele aprobate prin HG nr. 955/2024.

Normele prevăd șase măsuri pentru această verigă, la art. 3 alin. (5): planificarea resurselor, comunicarea anuală internă cu angajații, monitorizarea FIFO a stocurilor, colectarea separată a deșeurilor alimentare, facilitarea preluării acasă a preparatelor neconsumate cu mențiunea din meniu, și transferul cu titlu gratuit către operatori receptori și consumatori finali.

Nu. Obligația este să aplici minimum două măsuri de prevenire din lista verigii tale și să ai un plan anual, semnat și publicat. Transferul cu titlu gratuit este una dintre măsurile din listă, nu singura: pentru alimentația publică, art. 3 alin. (5) din norme oferă șase măsuri, iar donația e doar ultima dintre ele.

Alegi din lista verigii tale, iar măsurile trebuie să fie aplicabile activității pe care o desfășori efectiv. O măsură bifată care nu are cum să existe în operațiunea ta — de exemplu recoltarea, într-un restaurant — nu ajută la nimic într-un control.

Că împiedică alimentul să devină deșeu: planificare, FIFO, adaptarea producției la cerere, transferul cu titlu gratuit. Măsurile de direcționare către compost, biogaz sau hrana animalelor sunt de valorificare și nu se pun la socoteala minimului de două.

Datele de identificare ale operatorului și ale punctului de lucru, analiza situației actuale a risipei, minimum două măsuri de prevenire alese din lista verigii, obiectivul de reducere pentru anul în curs și responsabilul cu aplicarea. Planul se semnează și se publică pe pagina proprie de internet.

Pe pagina proprie de internet a operatorului. Este o obligație continuă prevăzută de art. 2 alin. (5) din Legea nr. 217/2016, independentă de încărcarea pe platforma națională, care se face separat, până la 31 martie.

Reprezentantul legal al operatorului. Planul se păstrează la sediu în forma semnată, iar versiunea publicată pe site trebuie să corespundă cu ea.

Da. Obligațiile se aplică unității care operează, iar analiza situației și măsurile diferă de la o locație la alta. O firmă cu trei restaurante întocmește trei planuri.

Normele nu impun o formulare fixă, ci cer ca informarea să fie clară și vizibilă. O formulare care acoperă cerința art. 3 alin. (5) lit. e): „Preparatele neconsumate pot fi luate acasă, fără costuri suplimentare. Cereți-le personalului."

Da. Textul cere ca preluarea preparatelor neconsumate să fie posibilă „fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare", deci ambalajul nu se facturează clientului și trebuie să fie adecvat contactului cu alimentul.

Da. Măsura este prevăzută pentru întreaga verigă de industrie hotelieră și servicii de alimentație publică — restaurante, fast-food, cafenele, cantine, hoteluri cu servire, catering, patiserii.

Parțial. Poate susține măsura de planificare și instrumente economice, iar la comercializare și pe cea de colaborare cu consumatorii. Nu bifează măsura de transfer cu titlu gratuit, pentru că vânzarea cu preț redus nu este transfer gratuit.

Nu. Pragul legal e de minimum două măsuri de prevenire implementate efectiv, plus planul anual semnat, publicat pe pagina proprie și încărcat pe platforma națională.

Cu termenii sau contractul acceptat cu platforma și cu rapoartele de cantități pe care le generează. Se păstrează trei ani, împreună cu restul evidențelor, conform art. 15 din norme.

Data-limită de consum (DLC) este o limită de siguranță alimentară: după ea, transferul cu titlu gratuit este interzis, conform art. 6 alin. (1) din norme. Data durabilității minimale (DDM) este o limită de calitate: după ea, produsul poate fi în continuare transferat cu titlu gratuit, conform art. 5 alin. (1) lit. b).

Da, dacă transferul are loc înainte de data-limită de consum. Pentru produsele cu dată a durabilității minimale, transferul se poate face chiar și după această dată. Pentru produsele fără dată a durabilității minimale, transferul se poate realiza în orice moment.

Produsele pot face obiectul transferului cu titlu gratuit către cantine sociale sau alte obiective de alimentație publică care funcționează în baza Legii nr. 292/2011, dar numai dacă sunt supuse tratamentului termic — gătite, preparate sau transformate — în aceeași zi, conform art. 7 din norme.

Transferul cu titlu gratuit către un operator receptor se realizează în baza unui contract-cadru. În el se consemnează, între altele, evaluarea detaliată a produselor care nu se comercializează din cauza aspectului sau a defectelor de ambalare, conform art. 8 alin. (3) din norme.

Părțile și datele lor de identificare, tipurile sau categoriile de produse care fac obiectul transferului, condițiile de preluare și transport, și evaluarea detaliată pe fiecare tip de produs pentru marfa respinsă din motive estetice sau de ambalare.

Evidența nominală a furnizorilor produselor agroalimentare primite și a beneficiarilor acestora se păstrează 3 ani, cu excepția cazului în care produsele sunt distribuite direct către consumatorul final, conform art. 15 din norme.

Entitățile care preiau alimente cu titlu gratuit pentru redistribuire: bănci pentru alimente, ONG-uri, asociații, fundații și cantine sociale. Ministerul Agriculturii publică și actualizează lista lor, conform art. 16 din norme.

Se depune la minister o cerere după modelul din anexa nr. 3 la norme, în scris sau online, însoțită obligatoriu de copia documentului de înregistrare sau autorizare sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor, cu precizarea tipurilor de produse pentru care se solicită includerea.

Costurile de funcționare sunt plafonate la 5,8% din indicatorul social de referință, per consumator final, conform art. 11 alin. (2) din norme. Când consumatorul final este înregistrat ca reprezentant al familiei, fiecare membru cu care se gospodărește în comun este considerat consumator final.

Tipul produsului redistribuit, cantitatea redistribuită, data-limită de consum sau data durabilității minimale, data redistribuirii și numărul de consumatori finali către care a fost redistribuit, conform art. 5 alin. (7) din norme.

Evidența nominală a furnizorilor produselor agroalimentare primite și a beneficiarilor acestora se păstrează 3 ani, cu excepția cazului în care produsele sunt distribuite direct către consumatorul final, conform art. 15 din norme.

Evidențele cerute de norme privesc alimentele care merg mai departe, nu totalul aruncat: art. 5 alin. (7) cere datele redistribuirii către consumatorul final, art. 15 evidența nominală a furnizorilor și beneficiarilor, iar art. 13 lit. c) raportul anual cu cantitatea și valoarea transferate cu titlu gratuit. Un registru al deșeurilor alimentare totale nu este prevăzut aici; colectarea separată a deșeurilor alimentare este o măsură de prevenire la art. 3 din norme și intră sub legislația deșeurilor, care e alt regim.

Anexele cer cantități în kilograme, pe tip sau categorie de produs, deci orice metodă de măsurare trebuie să poată fi convertită în kilograme. Normele nu impun un procedeu anume: o gramaj-standard pe porție sau pe ambalaj, aplicat consecvent, este suficient ca să obții cantitatea, atât timp cât evidența conține câmpurile din art. 5 alin. (7) și se păstrează conform art. 15.

Normele cer conținutul evidenței, nu un format anume. Poate fi un registru dedicat sau o evidență integrată în sistemul curent, atât timp cât toate câmpurile cerute există și pot fi prezentate la control.

Până la 31 martie, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie a anului precedent. Obligația de raportare pe platforma națională se aplică începând cu anul 2026: prima depunere se face în 2026, până la 31 martie, pentru activitatea din 2025. Temeiul este art. 13 din normele aprobate prin HG nr. 955/2024.

Planurile anuale de diminuare a risipei alimentare, pentru toți operatorii din lanțul agroalimentar; rapoartele anuale ale operatorilor receptori, după modelul din anexa nr. 1; și rapoartele anuale ale operatorilor donatori, după modelul din anexa nr. 2.

Pe platforma națională pusă la dispoziție de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la adresa https://risipaalimentara.madr.ro. Depunerea pe platformă nu înlocuiește obligația de a publica planul anual pe pagina proprie de internet.

Anexa nr. 1 este raportul anual al operatorilor receptori. Anexa nr. 2 este raportul anual al operatorilor donatori, inclusiv al unităților de alimentație publică. Anexa nr. 3 este cererea de includere în lista operatorilor receptori.

Normele metodologice actuale se aplică din 14 august 2024, data publicării HG nr. 955/2024 în Monitorul Oficial nr. 816. Obligația de raportare pe platforma națională se aplică începând cu anul 2026: prima depunere se face în 2026, până la 31 martie, pentru activitatea din 2025. Temeiul este art. 13 din norme.

Este termenul până la care planul anual și rapoartele anuale se încarcă pe platforma națională, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie a anului precedent.

Aplicarea efectivă a minimum două măsuri de prevenire, publicarea planului anual pe pagina proprie de internet și ținerea evidențelor predărilor. Sunt obligații continue, independente de sesiunea anuală de depunere.

Până la 31 martie, pe platforma națională, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie a anului precedent, conform art. 13 din norme.

31 martie. Formularea „de la 1 aprilie” descrie ziua în care termenul e deja depășit, nu scadența.

Obligația de raportare pe platforma națională se aplică începând cu anul 2026: prima depunere se face în 2026, până la 31 martie, pentru activitatea din 2025. Cu alte cuvinte, 2026 este anul în care se depune, iar 2025 primul an de activitate acoperit, conform art. 13 din norme.

Da. Sunt două obligații distincte, din art. 2 alin. (5) din lege: încărcarea pe platforma națională și publicarea pe pagina de internet a operatorului.

Nu. Platforma națională nu oferă depunere întârziată: după 31 martie planul pentru anul precedent nu mai poate fi încărcat, iar mesajul afișat este „Termenul de depunere a expirat (01.04.2026). Planul nu mai poate fi depus.”. Sesiunea următoare acoperă anul următor, nu pe cel pierdut.

Pentru depunere, nu. Un plan necompletat sau neîncărcat la timp rămâne marcat „Ciornă”. Statusul nu se mai schimbă după expirarea termenului, iar platforma nu oferă depunere întârziată. Ce ai completat îți rămâne util ca punct de plecare pentru planul anului curent, dar nu ține locul unei depuneri.

Obligația de a întocmi planul anual, prevăzută la art. 2 alin. (4) din lege, este anuală și distinctă de încărcarea pe platformă. Un plan întocmit și semnat pentru anul respectiv, publicat pe pagina proprie, acoperă obligațiile care nu depindeau de sesiunea de depunere.

Fiecare an are propria obligație de raportare, conform art. 13 din norme, iar cuantumul concret dintre 10.000 – 40.000 lei îl stabilește agentul constatator. Nu publicăm un total: regimul cumulului contravențional nu este reglementat în Legea nr. 217/2016, iar o cifră inventată de noi nu ți-ar fi de niciun folos la control.

Contravențiilor prevăzute de lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, cu excepția art. 28 alin. (1) — deci plata a jumătate din minimul amenzii nu este posibilă.

Nu există o cifră oficială verificabilă. România nu a transmis date către Eurostat pentru 2022, iar raportul UNEP din 2024 nu conține o valoare pe cap de locuitor pentru țară. Cifrele din presă sunt estimări fără sursă primară.

Circulă în presă de mai mulți ani, dar nu am putut identifica un raport oficial care să o susțină pentru România. O tratăm ca estimare, nu ca dată măsurată.

Din raportarea obligatorie începută în 2026, care acoperă activitatea din 2025: planurile și rapoartele încărcate pe platforma națională până la 31 martie construiesc primul set de date sistematic.

Legea prevede două contravenții. Nerespectarea regulilor privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor se sancționează cu amendă de 10.000 – 20.000 lei, conform art. 5 alin. (1) din lege. Neîndeplinirea obligațiilor privind planul anual și publicarea lui se sancționează cu amendă de 10.000 – 40.000 lei, conform art. 5 alin. (2) din lege.

Parțial, iar diferența contează. Textul exceptează expres doar încălcarea art. 2 alin. (4), adică obligația de a întocmi planul și raportul anual. Nu exceptează art. 2 alin. (5), adică încărcarea pe platforma națională și publicarea pe pagina proprie de internet. O microîntreprindere care nu publică planul poate fi sancționată cu 10.000 – 40.000 lei.

Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 346/2004: microîntreprinderea are până la 9 salariați și o cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 2 milioane EUR; întreprinderea mică are între 10 și 49 de salariați și până la 10 milioane EUR. Este suficient ca una dintre cele două valori financiare să fie sub plafon.

Nu. La contravențiile din această lege se aplică Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, cu excepția expresă a art. 28 alin. (1), care este tocmai norma ce permite achitarea a jumătate din minimul amenzii.

Competența este împărțită. Inspectorii ANSVSA constată încălcările privind produsele care pot face obiectul transferului cu titlu gratuit și momentul transferului, conform art. 17 din norme. Reprezentanții Ministerului Agriculturii și structurile sale teritoriale cu atribuții de inspecție constată încălcările privind planul anual, publicarea lui și celelalte obligații generale, conform art. 18.

Existența planului anual în formă semnată și publicarea lui pe pagina proprie de internet. Publicarea este singura obligație care se poate verifica din exterior, fără notificare prealabilă și fără a cere vreun document.

Nu. Legea cere aplicarea efectivă a minimum două măsuri de prevenire, nu doar declararea lor. Un plan fără urme ale măsurilor în operațiunea curentă — registre, instruiri, proceduri — nu acoperă obligația.

Între 10.000 – 40.000 lei, pentru neîndeplinirea obligațiilor de la art. 2 alin. (4) și (5) din lege. Sancțiunea se aplică după șase luni de la funcționarea și utilizarea platformei naționale.

Doar parțial. Exceptarea acoperă art. 2 alin. (4) din lege, adică întocmirea raportului anual. Încărcarea pe platformă și publicarea pe pagina proprie de internet rămân sancționabile, cu 10.000 – 40.000 lei.

Contravențiilor prevăzute de lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, cu excepția art. 28 alin. (1) — deci plata a jumătate din minimul amenzii nu este posibilă.

Reprezentanții împuterniciți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, potrivit art. 5 alin. (3) din lege.

Pentru că citează legea dinaintea republicării. Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată a apărut în Monitorul Oficial nr. 418 din 8 mai 2024, iar republicarea a schimbat atât numerotarea articolelor, cât și cuantumurile.

Noi generăm documentele din datele unității tale și ținem evidențele: planul anual, procesul-verbal de instruire, jurnalul predărilor și rapoartele în formatul din anexe. Tu semnezi planul, îl publici pe pagina ta de internet și îl încarci pe platforma națională până la 31 martie. Dacă vrei să depunem noi, aceea e varianta „Complet”.

49 € pe an, pentru fiecare punct de lucru. O firmă cu trei locații plătește trei abonamente, pentru că obligațiile legale se aplică fiecărei unități care operează, nu firmei în ansamblu. Varianta „Complet”, în care depunem noi, se facturează per firmă: platforma națională are un singur cont pe CUI.

Nu. Suntem un serviciu privat, independent de MADR și de orice autoritate publică. Depunerea o faci tu, pe platforma oficială; noi îți dăm documentele în formatul cerut.

Documentele generate sunt ale tale și le poți descărca oricând, cât ai cont activ. Evidența nominală a furnizorilor și a beneficiarilor trebuie păstrată trei ani conform art. 15 din norme, iar obligația aceea rămâne a ta, nu a noastră: descarcă ce ai nevoie înainte de a renunța.