Colaborarea cu consumatorii și înțelegerea nevoilor lor
Ce rămâne pe raft îți spune ce nu trebuia comandat
Întrebi ce cumpără clienții și de ce renunță, apoi ajustezi sortimentul, formatele și momentul reducerilor — ca să nu produci surplus pe care nu-l vrea nimeni.
De ce contează
Surplusul nu apare la raft, apare la decizia de sortiment. Un produs pe care clienții nu-l cer va rămâne, indiferent cât de bine e expus. Măsura asta e bucla de reacție care lipsește de obicei între ce rămâne și ce se comandă.
Cum se face
- 1Notează ce rămâne, pe produsLa final de zi, ce a rămas din categoriile perisabile. O săptămână de date spune mai mult decât o discuție de o oră despre ce cred clienții.
- 2Redu prețul devreme, nu în ultima ziO reducere aplicată cu trei zile înainte de termen vinde; una aplicată în ultima dimineață ajunge deșeu cu preț mic. Fixează regula în scris, ca să nu depindă de cine e de tură.
- 3Oferă formate mai miciMulte produse rămân pentru că ambalajul e prea mare pentru gospodăria care le cumpără. O variantă mică vinde des mai bine decât o reducere.
- 4Explică datele de pe etichetăDiferența dintre data-limită de consum și data durabilității minimale e cel mai prost înțeles lucru de pe ambalaj, iar neînțelegerea ei aruncă mâncare bună. Un mesaj scurt la raft ajută mai mult decât pare.
- 5Întreabă direct, periodicCe n-au găsit, ce au vrut mai mic, ce au cumpărat în altă parte. Cinci clienți pe săptămână, notat undeva, e o cercetare de piață mai bună decât nimic — și e exact ce descrie măsura.
Cine face ce
| Persoană | Ce face concret |
|---|---|
| Administrator | Fixează regula reducerilor și decide sortimentul |
| Responsabil raion | Notează ce rămâne, aplică reducerile la timp |
| Personal de vânzare | Strânge și transmite ce cer clienții |
Greșeli care anulează efortul
Reduceri aplicate în ultima zi, când produsul oricum nu se mai vinde. Nu se notează ce rămâne, deci comanda următoare e identică. Sortimentul crește pentru că „e bine să avem", nu pentru că cere cineva. Feedbackul clienților rămâne în capul vânzătorului.
Verificarea scurtă
- Ce a rămas azi din perisabile e notat
- Reducerile pentru produsele aproape de termen sunt aplicate
- Ce au cerut clienții și n-am avut e trecut undeva
- Comanda următoare ține cont de ce a rămas săptămâna asta
Legătura cu transferul gratuit
Ce nu se vinde nici cu preț redus, dar e încă în termen, are o ieșire înainte de deșeu: transferul cu titlu gratuit către un operator receptor. Cele două măsuri se completează — una reduce surplusul, cealaltă îl scoate din deșeu.
Ce înseamnă „colaborare" în textul normei
Norma nu impune un instrument. Un caiet cu ce rămâne, o discuție periodică la casă sau un chestionar scurt satisfac la fel de bine cerința, cât timp există și produc decizii. Ce nu satisface e absența oricărei bucle între raft și comandă.
Întrebări frecvente
- Ce înseamnă colaborarea cu consumatorii, ca măsură?
- Să înțelegi ce cer clienții și ce rămâne nevândut, și să ajustezi sortimentul, formatele și reducerile în consecință. Norma nu impune un instrument anume.
- Când reduc prețul la produsele aproape de termen?
- Cu câteva zile înainte, nu în ultima. O reducere aplicată prea târziu produce marfă ieftină aruncată, nu marfă vândută.
Temeiul
- Colaborarea cu consumatorii și înțelegerea nevoilor acestora — art. 3 alin. (4) lit. d) din norme, pentru depozitare, distribuție și comercializare.
Se aplică la: Depozitare, distribuție și comercializare. Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată, cu normele metodologice aprobate prin HG nr. 51/2019, înlocuite prin HG nr. 955/2024. Hotărârea Guvernului nr. 955 din 8 august 2024, Monitorul Oficial nr. 816 din 14 august 2024. Conținut revizuit la 2026-08-18.
Fișa se prinde la procesul-verbal
Procesul-verbal listează temele discutate; fișa arată ce s-a discutat efectiv la fiecare. Împreună, dovedesc că instruirea a avut suport, nu doar titluri.